22 apr. 2011

Traim (in) super(stitie)

 Suntem o tara credincioasa.
Cand avem un necaz, invocam divinitatea - "De ce eu, Doamne?"
Construim maretze biserici,
Ne facem cruce cand trecem prin fatza lor...
Cand soarta ne e potrivnica, invocam divinitatea - "Ce ai cu mine Doamne?"
Aprindem lumanari pentru fosti, actuali si viitori
Cand soarta ne incearca, invocam divinitatea - "Pana cand Doamne?"
Stam la cozi imense sa atingem moase facatoare de lumini…
Cand soarta ne zambeste, invocam ...?
Suntem o tara... credincioasa

Poate ar trebui insa sa citim mai mult
Citind, nu doar cu ochii, nu doar literele
Citind cu sufletul, citind si ceea ce nu (se) scrie
Poate am pricepe intr-un final.
Credinta nu presupune anumite momente de actiune, de evocare…
Credinta e continua

Din pacate cele de mai sus nu reprezinta credinta
E superstitie.
Suntem o tara din evul mediu
O tara de superstitii.

2 comentarii: