Despre buric

Buricul, candva izvor de viata, acum, o cicatrice. O gaurica, depozitara de scame si cine stie ce alte trasnai.

V-ati gandit vreodata sa-i gasiti o utilizare bietului buric?

Daca am pune un pic de pamant in buric. Plus o samanta de floricica in acel buric. Am uda regulat si am expune la soare cand trebuie acel buric. Oare ar creste ceva?

Cum ar fi sa te trezesti dimineata si sa vezi, iesind din buricul tau, un fir timid si verde ce incerca viata? Apoi, acel fir, va da nastere unui bulb singuratic ce abia se va tine de firul vietii. Dupa o leaca de timp si rabdare, iata, floarea isi arunca frumusetea si miresmele in camera din chiar buricul tau. Ce mandru te-ai plimba pe strada cu o floare iesind tzantzos din buric. Ai stii tot timpul din ce parte bate vantul. Te-ai imprieteni cu albinele. Roua diminetii te va spala si invigoare rezulta - economie la apa. N-ai mai avea nevoie de parfum artificial. Ah, ce admirat si pizmuit ai fi... Ar fi doar o chestiune de timp pana toata lumea si-ar creste o floricica in buric.

Imaginati-va, o lume de burice inflorate.Ar fi o lume mai frumoasa, mai vesela si mai parfumata.

 

Chiar si dansatoarele din buric ar fi mai interesante. Una e sa unduiesti o gaura, amintire de fetus, si alta e sa unduiesti un buric din care iese o narcisa parfumata si incitanta.

Sunt un vizionar.

P.S.: Nu recomand sa cresteti cactusi in buric. O sa va doara.