19 iun. 2010

Ganduri nascute din cioara


O cioara rage furioasa sunete imperfecte la fereastra, parca ar incerca sa ne spuna ceva. Eu nu ma pot gandi decat ce misto ar fi sa moara asa dintr-o data, uite asa, acum, doar ce ma gandesc eu la asta. Ce simpla ar fi viata daca ce as gandi s-ar implini pe loc. Imaginati-va. Ce lume perfecta as crea. Nu, nu as omori toate ciorile, au si ele locul lor in natura, dar oricum as aerisi un pic lumea pe ici pe colo in punctele esentiale. Berea va curge la robinet, tigarile vor creste in copaci si iubirea ar exista peste tot pentru toti. Nu v-as cere sa ma idolatrizati pentru ca oricum o veti face. Veti dori sa construiti lacase speciale unde sa mi va adresati dar va voi opri pentru ca eu nu sunt ca cel de acum, eu va aud de peste tot, deoarce internetul are intindere globala. Voi refuza pana si fecioarele perverse ce mi-le veti oferi pentru ca nu cred in ofrande, eventual le voi folosi sa rulez tigari de foi pe coapsele lor pacatoase in devenire. Ah ce m-ati mai iubi si ce grija simpatica ati avea sa nu beau cumva prea mult si sa gandesc cine stie ce. Fricosilor, de parca nu as tine la bautura. Dar asa sunteti voi, va faceti griji simpatice. Ati tremura insa, de fiecare data cand dorm ptr ca cine stie ce pot visa si a doua zi s-ar putea sa fiti toti babuini cu fundul rosu....eh nu va faceti griji, m-as distra un pic nu neg, dar v-as face la loc. Caci ce e un zeu fara voi, muritorii de rand? Doar un zeu trist.

8 iun. 2010

Copilul meu neconceput


Mi-e frica de copilul meu neconceput. Ma va uri, o stiu. Nu voi fi acolo cand va avea nevoie. Ma va judeca si ma va gasi vinovat. O sa-l intreb de ce ma uraste. El imi va spune ca nu-l inteleg, ca ce stiu eu, ca sunt depasit, sa-l las dracului in pace, ca are si el o viata. Dar fara mine nu ai fi avut-o... Si ce? Vrei o medalie acum? Ai facuto pentru mine? Nu cred, tot pentru tine, sa ramana ceva sa putrezeasca dupa ce tu vei fi deja putrezit. Bine, dar cartile de istorie ale neamului vorbesc despre mine....ele vor ramane... Si ce te dai mare? Si despre Hitler vorbesc care a fost un criminal, crezi ca ma impresionezi cu asta? Wow...ai auzit de Hitler. Surprinzator pentru tine da’ sa stii ca nu sunt batut in cap, ceea ce nu as putea spune despre o alta persoana prezenta. Sa-ti fie rusine! Poate vrei totusi sa iesi din camera mea. Da poate vrei tu sa iesi din casa mea. A, da? Bine! Pa si pusi! ....Nu vorbeam serios....offfffffff... pana la 22 sa fi in casa, auzi?!?!! Vin cand am chef!

Hi hi hi, tocmai am avut prima mea discutie cu viitorul meu copil. Grav e ca nu prea ne intelegem si de asta mi-e frica. Nu cred ca voi fi apropiat de el, nu cred ca vom fi prieteni...si chiar mi-e frica de asta, de aceea m-am hotarat sa incep sa vorbesc de acum cu el....poate o sa ajungem sa ne intelegem :D.

20 mai 2010

In atentia Puicotului nazdravan!

As vrea sa-ti spun ca:

pentru mirosul tau copilaresc, 

pentru gustul tau dulce acrisor,

pentru nasucul tau mandru,

pentru zambetul tau creativ,

pentru ca ma cunosti cel mai bine, desi negi asta,

pentru ca ma-ngrijesti ca pe un bebel rebel,

pentru ca faci atat de des prostii de puicot nobil,

pentru ca te plangi ca un godac auriu,

pentru ca ai un buric peltic,

pentru ca esti mereu aici,

pentru ca ma suporti,

pentru ca existi si esti a mea.

Cum spuneam, as vrea sa-ti spun, ca, datorita celor de mai sus,

Te iubesc, dar nu-ti pot spune... pentru ca sunt undercover.



Nu stiu cum, nu stiu cand, nu stiu cu ce, dar…

„In tine-mi pun toata speranta

Si-ti zic:

- De-acum ptr mine fii totul

Iar eu

Voi fi ptr tine acelasi ateu,

Ce-afara de tine nu crede-n nimic.”



Andreea, vrei sa fi sotia mea?

17 mai 2010

6 mai 2010

Cimitir de amintiri

Am visat. Am visat amintiri. Nu e placut sa visezi amintiri pentru ca ajungi sa le confuzi si nu mai stii daca e doar un vis sau o amintire aievea. Se facea ca eram copil si alergam fericit prin gradina botanica. Si o ea era acolo. Ana. (Ce nume simplu. Se pare ca totul era simplu cand eram copil). Alergam dupa broaste si salamandre. Eram fericiti. Parintii cand se intalneau vorbeau razand de nunta si noi roseam desi nu intelegeam despre ce vorbesc.

Tot in gradina botanica. Singur. Nu alerg. Broastele si salamandrele sunt fericite. Eu nu. Ana a plecat. Nu mai stiu unde. Trebuie sa sap in cimitir.

O amintire fugara. Apa imi trece peste cap, lumina fuge incercand sa scape de mine. Eu nu sunt de acord. Nu inca. Ma agat de ultimele ei raze si respir din nou. „O sa faci raie” mi-se spune. Nu am facut.

Tigara Kent. Pufaie usor. Arunca un ”Moasta pe gheata” si ma pupa pe frunte. Imaginea se schimba brusc. Spital. El plange...nu, nu ca moare ci pentru ca-l vedem in albul mortii...nu vrea sa ni-l amintim asa. Nuuuuuuuuuuu!

De ce dracului radeti? E un om in casa cu o lumanare intre maini. Futu-va in gura de nemernice. Taci dracu din gura si nu-mi mai spune. Nu, nu vreau sa mai aud. "El a fost flebetzea lui". Du-te dracului! Mananca-ti sarmaua poate-ti ramane in gat si putreziti impreuna.

Alerg prin cimitirul de amintiri, ma impiedic de cruci, doamne cat am putut sa uit. Ce de amintiri moarte. Trebuie sa iau lopata. Oare cine am fost?

4 mai 2010

Usa interzisa - Gabriel Liiceanu

         „Asadar orice individ exista in spatiul expresiei cata vreme coarda fiintei lui este in vibratie. Aceasta este starea de „nevroza productiva” ca stare a sanatatii mintale perfecte. In cazul in care coarda este doar intinsa, intinsa la limita, gata sa plesneasca dar incapabila sa intre in vibratie, atunci e vorba de o nevroza care nu poate trece pragul expresiei, de o catalepsie psihica neproductiva, care maladiva fiind, blocheaza resorturile scrisului. Simetric, in cazul in care coarda e flasca, inseamna ca potentialul de vibratie al unei fiinte s-a risipit printr-o proasta gospodarie a lui. Acesta e pericolul celor care fac din cultura o finalitate si care isi mobilizeaza fiinta sub semnul „performantei culturale”.”