Jurnalul lui Adam (fragmente)

-          Am ajuns in iad. La intrare, pe o placuta, scrie “Bine ati venit in Iad, va dorim o eternitate ..sjdnfjdfn” Nu inteleg ultimul cuvant, cineva a desenat un nimb peste el. Altcineva, la fel de artistic a desenat niste cornite pe nimb….multi artisti pe aici se pare…

-          Mi-am mancat marul azi. Imi aducea aminte de ea.

-          Dracii sunt sublimi, dar lipsesc cu desavarsire. Iadul e gol. Toti au fost iertati si acum petrec la inaltime. Probabil impreuna cu ea.

-          Pustiul ma-ncojoara si ma pierde, nu mai stiu cine sunt. Ratacesc beat de liniste, ma hranesc cu vise colorate si beau pietre albe. As vrea sa pot spune de cat timp merg, dar ceasul meu era prieten bun cu un defunct si tine doliul nu si ora.

-          Aici nu e zi nici noapte, aici nu e lumina sau intuneric, aici nu e viata sau moarte, aici nu e decat nimic. Iar eu ma plimb prin el.

-          Barba mi-a crescut peste brau si converseaza filosofic cu mine despre nemurirea firului de par sur, eu ii replic prin anecdote perverse creand rumoare prin mustata in timp ce perciuni aplauda frenetic cerand bis de ostropel.

-          Ah Doamne, primeste coastele mele ca ofranda si rogu-te transforma-le in Eve decadente. Promit sa am grija de ele.

-          M-am plictisit… de mine, de voi, de reguli, de dumnezei tristi si draci complexati. Nu mai pot trai in nimic. Imi desfac unghiile si zbor spre infinitul din departare, refuz sa mai joc absurdul.