A cincea zi
- - Dimineata totul se misca in jurul meu cu repezeala. Zburam salbatec spre tavan aproape de strivire, Crunta mahmureala mi-am zis, dar nu. Vorbele Constiintei ma trezira - “Daca uneori se gasesc pe cap de ce nu s-ar gasi uneori si in cap”. In betia mea am innoptat pe un puric… cam zglobiu.
- - Probabil ca aventura mea s-ar fi incheiat daca - de unde de neunde, de colo sau de dincolo, din neant sau nu, din stanga ori dreapta, ori poate de sus sau chiar de jos – nu ar fi aparut cavalerul tristetii – Don Quijote de La Mancha. Cu viziera trasa scoase o paine, o taie in doua, prinse puricul intre felii si-l inghitii. Ragai nobil, se scobi intre dinti de unde scoase o placuta ce mi-o arunca in cap si-mi murmura tainic “hai sictir!”, apoi disparu.
- - Pe placuta scria cu litere invizibile - zona imaginatiei.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu